Bineinteles ca zi de zi fara exceptie trebuie sa se gaseasca vreun imbecil notoriu sa imi provoace mii de scurt-circuite si ganduri neortodoxe. Si bineinteles ca era absolut firesc sa fi aterizat in grupa de literatura unul din specimenele sus-mentionate. Cu toate astea, el e ceva deosebit. E ceva cu totul special. Daca imbecilii ar avea vreun soi de ierarhie, el ar fi fara indoiala cocotat in unul din locurile de frunte. In sinea lui, e de fapt taramul promis unde s-au adunat la o sueta Slinosul, Nesimtitul, Arogantul, Ignorantul si o multime de alti flacai din aceeasi ceata care te fac sa te gandesti ca poate Sergiu avea dreptate spunand ca "Pai si daca omor un prost sau un nesimtit sau un bou nu s-ar putea numi legitima aparare?" Si daca nu ar fi fost suficient, pana saptamana asta mi-am iesit din piele de atatea ori aveam impresia ca singurul rezultat va fi vomatul proiectil.
In schimb, am decis ca cel mai cuminte ar fi sa ma linistesc si sa imi vad de ale mele. Asa incat mi-am gasit un loc de refugiu cand simt ca innebunesc unde imi beau cafeaua si imi fumez tigara departe de Ei-imbecilii. Fiordul asta pe ploaie face minuni. Te linisteste. Mai mult decat atat, am decis sa ma blochez in biblioteca absolut fermecatoare a facultatii. Cate carti poti cara. Daca nu vrei sa le cari, ia si sezi dar pe o canapea de-a noastra. Din partea lor poti sa te si culci acolo. Nu ai de-a face cu functionare imbacsite. Iti faci singur cardul sa mearga. Iar functionarele sunt tinere si dragute si voluntare. Si in plus, spre deosebire de facultatile de moda veche, cladirile astea sunt calde si in culori vii. Rectorul se asaza la masa ta neinvitat si poarte blugi si iti spune ca sa nu care-cumva sa ii spui Mr Last Name.
Pana nu uit, in Volda te ataca aricii. Nu am vazut bineinteles caini vagabonzi, doar vreo 3 pisici de dimensiuni canine, nu exista soareci sau tantari, in schimb te impiedici la tot pasul de arici. Trebuie sa fie undeva sus in topul celor mai simpatice creaturi. Ii vad grabindu-se incolo si incoace ca la un moment dat sa puna o frana brusca de parca ar fi uitat ceva ("Did I leave the gas on?"). Poate tocmai de asta mi s-a parut nefiresc sa vad unul mort. Murise ciudat, cel mai probabil din cauze naturale, in mijlocul drumului. Nu era lovit, nu era sange in jurul lui, dar era mort. Si-ti dai seama ca e mort. E deodata tern si are mai mult decat inertia somnului. Sa fi murit de stres? Ar fi curios ca aricii sa fie cei stresati aici, cand e evident ca indivizii blonzi nu cunosc notiunea.
No comments:
Post a Comment